| 1 | Atunci Isus a fost dus de Duhul în pustiu, ca să fie ispitit de diavolul. |
| 2 | Acolo a postit patruzeci de zile și patruzeci de nopți; la urmă a flămânzit. |
| 3 | Ispititorul s-a apropiat de El și I-a zis: „Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, poruncește ca pietrele acestea să se facă pâini.” |
| 4 | Drept răspuns, Isus i-a zis: „Este scris: „Omul nu trăiește numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu.” |
| 5 | Atunci diavolul L-a dus în sfânta cetate, L-a pus pe streașina Templului |
| 6 | și I-a zis: „Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te jos; căci este scris: „El va porunci îngerilor Săi să vegheze asupra Ta; și ei Te vor lua pe mâini, ca nu cumva să Te lovești cu piciorul de vreo piatră.” |
| 7 | „De asemenea este scris”, a zis Isus: „Să nu ispitești pe Domnul Dumnezeul tău.” |
| 8 | Diavolul L-a dus apoi pe un munte foarte înalt, I-a arătat toate împărățiile lumii și strălucirea lor și I-a zis: |
| 9 | „Toate aceste lucruri Ți le voi da Ție, dacă Te vei arunca cu fața la pământ și Te vei închina mie.” |
| 10 | „Pleacă, Satano”, i-a răspuns Isus. „Căci este scris: „Domnului Dumnezeului tău să te închini și numai Lui să-I slujești.” |
| 11 | Atunci diavolul L-a lăsat. Și deodată au venit la Isus niște îngeri și au început să-I slujească. |
| 12 | Când a auzit Isus că Ioan fusese închis, a plecat în Galileea. |
| 13 | A părăsit Nazaretul și a venit de a locuit în Capernaum, lângă mare, în ținutul lui Zabulon și Neftali, |
| 14 | ca să se împlinească ce fusese vestit prin prorocul Isaia, care zice: |
| 15 | „Țara lui Zabulon și țara lui Neftali, înspre mare, dincolo de Iordan, Galileea Neamurilor, |
| 16 | norodul acesta, care zăcea în întuneric, a văzut o mare lumină; și peste cei ce zăceau în ținutul și în umbra morții a răsărit lumina.” |
| 17 | De atunci încolo, Isus a început să propovăduiască și să zică: „Pocăiți-vă, căci Împărăția cerurilor este aproape.” |
| 18 | Pe când trecea pe lângă Marea Galileii, Isus a văzut doi frați: pe Simon, zis Petru, și pe fratele său Andrei, care aruncau o mreajă în mare; căci erau pescari. |
| 19 | El le-a zis: „Veniți după Mine, și vă voi face pescari de oameni.” |
| 20 | Îndată ei au lăsat mrejele și au mers după El. |
| 21 | De-acolo a mers mai departe și a văzut pe alți doi frați: pe Iacov, fiul lui Zebedei, și pe Ioan, fratele lui, care erau într-o corabie cu tatăl lor, Zebedei, și își cârpeau mrejele. El i-a chemat. |
| 22 | Și îndată, ei au lăsat corabia și pe tatăl lor și au mers după El. |
| 23 | Isus străbătea toată Galileea, învățând pe norod în sinagogi, propovăduind Evanghelia Împărăției și tămăduind orice boală și orice neputință care era în norod. |
| 24 | I s-a dus vestea în toată Siria; și aduceau la El pe toți cei ce sufereau de felurite boli și chinuri: pe cei îndrăciți, pe cei lunatici și pe cei slăbănogi; și El îi vindeca. |
| 25 | După El au mers multe noroade din Galileea, din Decapole, din Ierusalim, din Iudeea și de dincolo de Iordan. |
