| 1 | Pavel, apostol al lui Hristos Isus, prin voia lui Dumnezeu, după făgăduința vieții care este în Hristos Isus, |
| 2 | către Timotei, copilul meu preaiubit: Har, îndurare și pace de la Dumnezeu Tatăl și de la Hristos Isus, Domnul nostru! |
| 3 | Mulțumesc lui Dumnezeu, căruia Îi slujesc cu un cuget curat, din moși strămoși, că neîntrerupt te pomenesc în rugăciunile mele, zi și noapte. |
| 4 | Căci mi-aduc aminte de lacrimile tale și doresc să te văd, ca să mă umplu de bucurie. |
| 5 | Îmi aduc aminte de credința ta neprefăcută, care s-a sălășluit întâi în bunica ta Lois și în mama ta, Eunice, și sunt încredințat că și în tine. |
| 6 | De aceea îți aduc aminte să înflăcărezi darul lui Dumnezeu care este în tine prin punerea mâinilor mele. |
| 7 | Căci Dumnezeu nu ne-a dat un duh de frică, ci de putere, de dragoste și de chibzuință. |
| 8 | Să nu-ți fie rușine, dar, de mărturisirea Domnului nostru, nici de mine, întemnițatul Lui. Ci suferă împreună cu Evanghelia, prin puterea lui Dumnezeu. |
| 9 | El ne-a mântuit și ne-a dat o chemare sfântă, nu pentru faptele noastre, ci după hotărârea Lui și după harul care ne-a fost dat în Hristos Isus, înainte de veșnicii, |
| 10 | dar care a fost descoperit acum prin arătarea Mântuitorului nostru Hristos Isus, care a nimicit moartea și a adus la lumină viața și neputrezirea, prin Evanghelie. |
| 11 | Propovăduitorul și apostolul ei am fost pus eu și învățător al Neamurilor. |
| 12 | Și din pricina aceasta sufăr aceste lucruri; dar nu mi-e rușine, căci știu în cine am crezut. Și sunt încredințat că El are putere să păzească ce I-am încredințat până în ziua aceea. |
| 13 | Dreptarul învățăturilor sănătoase, pe care le-ai auzit de la mine, ține-l cu credința și dragostea care este în Hristos Isus. |
| 14 | Lucrul acela bun care ți s-a încredințat păzește-l prin Duhul Sfânt, care locuiește în noi. |
| 15 | Știi că cei ce sunt în Asia toți m-au părăsit; între alții și Figel și Ermogen. |
| 16 | Domnul să-Și verse îndurarea peste casa lui Onisifor; căci de multe ori m-a mângâiat și nu i-a fost rușine de lanțul meu. |
| 17 | Nu numai atât, dar, când a fost în Roma, m-a căutat cu multă grijă și m-a găsit. |
| 18 | Dea Domnul să capete îndurare de la Domnul „în ziua aceea”. Tu știi foarte bine cât ajutor mi-a dat el în Efes. |
