| 1 | Frații mei, să nu fiți mulți învățători, căci știți că vom primi o judecată mai aspră. |
| 2 | Toți greșim în multe feluri. Dacă nu greșește cineva în vorbire, este un om desăvârșit și poate să-și țină în frâu tot trupul. |
| 3 | De pildă, dacă punem cailor frâul în gură, ca să ne asculte, le cârmuim tot trupul. |
| 4 | Iată, și corăbiile, cât de mari sunt, și, măcar că sunt mânate de vânturi iuți, totuși sunt cârmuite de o cârmă foarte mică, după gustul cârmaciului. |
| 5 | Tot așa și limba este un mic mădular, și se fălește cu lucruri mari. Iată, un foc mic ce pădure mare aprinde! |
| 6 | Limba este și ea un foc, este o lume de nelegiuiri. Ea este aceea dintre mădularele noastre care întinează tot trupul și aprinde roata vieții, când este aprinsă de focul gheenei. |
| 7 | Toate soiurile de fiare, de păsări, de târâtoare, de viețuitoare de mare se îmblânzesc și au fost îmblânzite de neamul omenesc, |
| 8 | dar limba niciun om n-o poate îmblânzi. Ea este un rău care nu se poate înfrâna, este plină de o otravă de moarte. |
| 9 | Cu ea binecuvântăm pe Domnul și Tatăl nostru, și tot cu ea blestemăm pe oameni, care sunt făcuți după asemănarea lui Dumnezeu. |
| 10 | Din aceeași gură iese și binecuvântarea și blestemul! Nu trebuie să fie așa, frații mei! |
| 11 | Oare din aceeași vână a izvorului țâșnește și apă dulce și apă amară? |
| 12 | Frații mei, poate oare un smochin să facă măsline sau o viță să facă smochine? Nici apa sărată nu poate da apă dulce. |
| 13 | Cine dintre voi este înțelept și priceput? Să-și arate, prin purtarea lui bună, faptele făcute cu blândețea înțelepciunii! |
| 14 | Dar, dacă aveți în inima voastră pizmă amară și un duh de ceartă, să nu vă lăudați și să nu mințiți împotriva adevărului. |
| 15 | Înțelepciunea aceasta nu vine de sus, ci este pământească, firească, drăcească. |
| 16 | Căci acolo unde este pizmă și duh de ceartă, este tulburare și tot felul de fapte rele. |
| 17 | Înțelepciunea care vine de sus este, întâi, curată, apoi pașnică, blândă, ușor de înduplecat, plină de îndurare și de roade bune, fără părtinire, nefățarnică. |
| 18 | Și roada neprihănirii este semănată în pace pentru cei ce fac pace. |